În acest articol dorim să reproducem câteva părţi importante din articolul jurnalistului Ian Bogost, publicat în The Atlantic, fragmente ce descriu foarte bine spiritul proiectului nostru. Conform lui Ian Bogost, în articolul său emblematic, intitulat ”Vremea reţelelor sociale se apropie de sfârşit. Ea n-ar fi trebuit  să înceapă niciodată”, social media a acaparat totul în ultimii douăzeci de ani. În loc să  faciliteze o utilizare modestă,  într-un un cerc existent deja de contacte – în mare măsură legată de viaţa offline (organizarea unei petreceri aniversare, să spunem) – software-ul din social media a transformat acel cerc de contacte într-un canal de difuzare latent. Dintr-o dată, miliarde de oameni s-au văzut vedete, analişti şi formatori de opinie.(...) În fapt, aşa cum sugera şi denumirea iniţială, reţelele sociale presupuneau conectare şi nu publicare. LinkedIn promitea  să faciliteze căutarea de joburi şi business networking-ul prin interconectarea contactelor celor care iţi erau deja contacte. Friendster făcea asta în cazul relaţiilor personale, Facebook pentru colegii de liceu şi aşa mai departe. Ideea de reţele sociale era de interconectare: construind sau adâncind relaţii, în majoritatea cazurilor cu persoane pe care le cunoşteai deja. Asta s-a schimbat atunci când social networking [interconectarea socială] a devenit social media. În loc de conectare – prin fabricarea de legături latente cu persoane şi organizaţii despre care nu prea ştim mare lucru – social media a oferit platforme cu ajutorul cărora oamenii au putut publica pentru o audienţă cât mai extinsă posibil, mult peste reţeaua contactelor imediate. (...) Termenii social networking şi social media sunt folosiţi în mod interşanjabil acum, deşi nu ar trebui. Social networking ar trebui să fie un sistem static – un Rolodex-al contactelor, un carneţel cu potenţiali clienţi, un album cu posibile suflete pereche. Social media în schimb, este activă – hiperactivă chiar – împroşcând cu diverse materiale acele reţele de contacte,  în loc să le lase în pace până când este într-adevăr nevoie de ele. (...) Toxicitatea social media ne face să uităm cu uşurinţă cât de formidabilă ni s-a părut la început această inovaţie. Din 2004 până în 2009, puteai să te alături  Facebook-ului şi toţi cei pe care îi cunoşteai – inclusiv persoane cărora le-ai pierdut urma – erau acolo, gata să se conecteze sau reconecteze. Postările sau fotografiile pe care le vedeam caracterizau viaţa în schimbare a prietenilor mei, nu teorii ale conspiraţiei pe care persoane dezechilibrate le-au partajat cu ei. (...) Reţelele sociale, odată drumuri latente către posibilele contacte, au devenit magistrale ale conţinutului constant distribuit (...) conectarea nu mai este elementul central. Această ierarhie a valorilor – să ajungi la cât mai mulţi oameni uşor şi ieftin şi să culegi beneficiile – a devenit tentantă pentru toată lumea; un jurnalist căpătând capital profesional pe Twitter; un tânăr de douăzeci de ani  căutând sponsori pe Instagram; un disident pledându-şi cauza pe YouTube; un insurgent care seamănă germenii rebeliunii pe Facebook; un protagonist porno care încearcă să vândă sex pe OnlyFans; un autointitulat guru încercând să ofere consiliere în mod forțat pe LinkedIn. Social media a arătat că oricine poate ajunge la o audienţă imensă cu costuri mici şi profit mare – iar acest potenţial le-a dat multora impresia că şi merită o asemenea audienţă. Reversul medaliei este şi el “strălucit”. Pe reţelele de socializare, toţi cred că acea persoană la care au ei acces este datoare să îi asculte.  Oamenii nu sunt făcuţi să vorbească unul cu altul într-atât de mult. Ei nu ar trebui să aibă atât de multe de spus, n-ar trebui să se aştepte la o aşa de mare audienţă şi de-asemenea, n-ar trebui să-și aroge dreptul la comentarii sau replici acide la orice gând sau concept. De la a ţi se cere opinia pentru fiecare produs pe care îl cumperi la a crede că orice mesaj pe Twitter sau imagine pe Instagram îţi garantează aprecieri, comentarii sau urmăritori, social media a produs o versiune dezechilbrată şi sociopată a sociabilității umane. (...) Ceva ar putea totuşi supravieţui focului care va mistui totul: reţeaua de contacte, esenţa lor uitată. Nu a fost o idee proastă folosirea computerelor pentru a ne conecta unii cu alţii ocazional, pentru motive întemeiate şi cu moderaţie (deşi riscul de a ne folosi unii de alţii a existat de la început). Problema derivă din a face asta în permanenţă, aspiraţional, obsesiv, ca stil  de viaţă. (...) Nu putem transforma  social media în ceva bun, întrucât este ceva funadamental rău, până în fibra ei intimă. Tot ce putem noi face e să sperăm că va dispărea şi să ne aducem şi noi aportul la abandonarea ei. Citiţi întregul articol AICI: https://www.theatlantic.com/technology/archive/2022/11/twitter-facebook-social-media-decline/672074/

---

Aflaţi mai mult

Știrile televizate sunt încă sursa principală de informare pentru majoritatea cetățenilor europeni, însă platformele de socializare, Facebook în special, sunt folosite din ce în ce mai mult ca punct de accesare al știrilor. 
Faptul că milioane de cetățeni se informează din social media nu este tocmai un fapt liniștitor, având în vedere lipsa de transparență a modalității în care știrile sunt distribuite și a credibilității surselor de informare. 

Riscul informării de pe rețelele de socializare este de a nu se putea obține o imagine completă și obiectivă a evenimentelor, precum și de a fi expus știrilor tendențioase, întrucât nu sunt bine contextualizate sau chiar știrilor false, care sunt total lipsite de suport. 

Ca rezultat, opinia publică este din ce în ce mai polarizată, pe poziții ireconciliabile, ceea ce duce la o societate mai divizată și o democrație mai fragilă.

---

Aflaţi mai mult

Platforma de resurse educaționale deschise OFFLINE este acum online în cinci limbi, disponibilă la adresa https://www.offlineproject.eu/, oferind informaţii despre obiectivele, activităţile şi rezultatele proiectului. Ea va conține toate datele referitoare la proiect. Obiectivul general al platformei OFFLINE este de a contribui la încercarea de a face din internet şi canalele de socializare un loc în care se promovează cultura, informaţiile corecte, dar şi gândirea constructivă, critică şi axată pe dialog. Platforma OFFLINE are ca ţinte: reducerea timpului petrecut pe social media prin promovarea unui stil de navigare mai adecvat; dezvoltarea, în rândul adulţilor, a unei atitudini şi culturi a informării corecte prin intermediul ziarelor şi revistelor în format digital sau a altor surse acreditate; Platforma OFFLINE este concepută pentru a lucra în favoarea REZULTATELOR INTELIGENTE: scăderea gradului de ignoranţă în rândul adulţilor; ghidarea adulţilor către o navigare adecvată, în special către conţinuturi cu specific cultural; dezvoltarea unei atitudini şi culturi a informării în rândul adulţilor prin intermediul ziarelor şi revistelor în format digital sau a altor surse acreditate; dezvoltarea unor aptitudini de bază şi transversale în rândul adulţilor, cum ar fi abilitățile digitale şi multilingvismul; reducerea timpului petrecut pe reţelele de socializare. Platforma, accesibilă şi prietenoasă cu utilizatorii, a fost concepută de partenerul spaniol IWS (Internet Web Solutions) şi va fi în mod constant actualizată de către parteneri pe toată durata de derulare a proiectului. Platforma de resurse educaționale deschise OFFLINE este disponibilă în cinci limbi (engleză, spaniolă, română, italiană şi finlandeză) şi are în componenţă următoarele secţiuni, disponibile gratuit pentru toţi cei ce o accesează: PROIECT: descrie principalele obiective şi rezultate ale proiectului. PARTENERI: descrie Partenerii implicaţi în Proiectul OFFLINE. CARTOGRAFIERE: rezumă cartografierea resurselor culturale gratuite şi a instrumentelor de creativitate deja disponibile online în ţara fiecărui partener al proiectului. VADEMECUM: va fi un ghid  ͈atractiv ̎ şi prietenos cu utilizatorii, care va conţine un manual cu noţiuni şi ponturi pentru renunţarea la reţelele de socializare / social media. INSTRUIRE: serii de cursuri şi fişe de micro-instruire dezvoltate ţinând cont de nevoile specifice ale grupului-ţintă. NOUTĂŢI: pentru a rămâne mereu la curent cu ultimele evoluţii ale proiectului. COMUNITATE: implicarea a cât mai multor Parteneri Asociaţi şi răspândirea veştii despre proiect. Proiectul OFFLINE este gestionat de şapte parteneri din cinci ţări: România, Italia, Finlanda, Spania, Belgia şi este cofinanţat de Programul Erasmus+ al Comisiei Europene. Din acest motiv platforma proiectului ”OFFLINE” și cursurile de dezvoltare a abilităților de informare în mod critic din canalele online, dar excluzând reţelele de socializare, oferă o secțiune specială în care sunt adunate surse de informare acreditate și multe resurse culturale de calitate în limbile partenerilor de proiect. Căutați acum aici!

---

Aflaţi mai mult